English
Danish
Deutsch
Lietuvių
Polski”Educaţia digitală nu vine de la sine. Trebuie să-ţi organizezi predarea într-un mod total diferit decât cu ce ești obișnuit…”
(Citat de către Kristensen, Claus B. (2021): “Digitization is more than technology”. In The Danish Agency for Higher Education and Science (2021): “Digital opportunities in Erasmus+”).
Proiectul AidKit s-a născut în contextul pandemiei COVID-19, când predarea și învăţarea s-au mutat în spaţiul online. La început majoritatea profesorilor s-au simţit nepregătiţi pentru această tranziţie, pentru predarea exclusivă în spaţiul online – situația fiind la fel peste tot în Europa. În acelaşi timp o altă problemă a ieşit în evidenţă: mulţi profesori din domeniul educaţiei non-formale a adulţilor nu aveau competenţele digitale necesare şi cunoştinţele tehnice pentru a lucra eficient în circumstanţele schimbate, respectiv mulți educatori nu erau destul de motivați pentru a învăţa noi metodologii.
Proiectul oferă soluţii la aceste noi provocări care au afectat predarea adulţilor. Tema noastră centrală este folosirea unor noi abordări pedagogice pentru a motiva studenţii să învețe, respectiv pentru a pregăti profesorii în folosirea tehnologiilor digitale. Proiectul ne dă astfel şansa să ne aprofundăm cunoștințele în privința pedagogiei digitale.
Tehnologiile digitale oferă noi oportunităţi de învăţare/predare
Cercetările ştiinţifice ne arată că pedagogia digitală nu înseamnă în mod necesar modificarea contextului învăţării prin includerea mijloacelor digitale în procesul de învăţare. Din contră, introducerea tehnologiilor digitale modifică contextul predării şi al învăţării în sine, e.g. abordarea pedagogică-didactică, procesul de predare şi situaţia de învăţare. Studiile evidențiază faptul că predarea digitală poate să fie un proces de emancipare, pentru că oferă studenţilor libertatea să controleze în mod autonom procesul propriu de învăţare într-o măsură mult mai mare decât le permitea predarea clasică. Metoda de învățare inversată și clasa răsturnată (flipped learning & inverted classroom) sunt două exemple metodologice compatibile cu pedagogia digitală, pentru că oferă o abordare flexibilă şi centrată pe student.
Din această perspectivă, pedagogia digitală înseamnă și explorarea şi descrierea procesului prin care abordarea digitală facilitează procesul de învăţare şi îmbunătăţeşte performanţa cursanților adulți, inclusiv a celor cu competenţe mai reduse.
Chiar dacă profesorii și cursanții au obiective de învăţare bine stabilite, este important ca ambele părţi să înţeleagă cum intră tehnologia şi activităţile didactice în procesul de învățare și cum să atingem acele obiective în contextul învățării digitale. Pedagogia digitală are astfel scopul de a facilita predarea, a spori motivaţia şi a îmbunătăţi eficienţa procesului de învăţare.
”Deoarece au potenţialului să schimbe educaţia, este esențial ca profesorii să își îmbunătăţească competenţele digitale și să le valorifice în serviciul educaţiei.”
(Laurillard, 2013, s.2 citat din Laurillard, D. (2008): “The teacher as action researcher: Using technology to capture pedagogic form”. In Studies in Higher education)
Programul educaţional AidKit despre instrumente de predare/învăţare digitale
Următorul pas în AidKit este ca experţii de proiect să colaboreze și să dezvolte împreună un program educațional pentru acei profesori, care vor să își dezvolte predarea digitală prin abordări pedagogice-didactice motivaţionale. Acest lucru implică şi înţelegerea teritoriilor în care tehnologia digitală cere acțiuni speciale în procesul de pregătire şi predare.