Page 20 - R1Guidebook_Final revised version for translation after visual changes_RO

19

furnizeze în continuare programe de training. Criza provocată de virusul Covid a forțat
trainerii din acest sector să facă foarte rapid tranziția la învățarea digitală, iar, pentru
multi, a fost pentru prima dată. Această tranziție rapidă a dezvăluit că mulți profesori
nu au avut timpul necesar să creeze conținut adecvat și interactiv , majoritatea
bazându-se pe conexiunea video. Această schimbare la predarea în mediul digital a
fost dificilă pentru că mulți profesori din acest sector nu au abilitățile digitale sau
capacitatea să-și restructureze lecțiile. Nu există cadrul legal pentru învățământul non-
formal în Germania (așa cum există în Danemarca, Finlanda, Portugalia) ceea ce face
mai dificilă crearea unei structuri de învățare coerentă și coordonată. Timpul și sprijinul
pentru îmbunătățirea abilităților digitale sunt nevoile ce nu au fost încă acoperite
pentru succesul programelor de învățare continuă.

2.3 DATE COLECTATE DIN ROMÂNIA

2.3.1 SITUAȚIA NIVELULUI COMPETENȚE DIGITALE ȘI A PROCESULUI DE
DIGITALIZARE A POPULAȚIEI

Potrivit unui studiu Eurostat, România este țara cu cel mai mic nivel de alfabetizare
digitală în Europa unde doar 56 % din populația tânără au cunoștințe și competențe
digitale minime sau medii. Cei mai vulnerabili provin din categorii dezavantajate de
oameni care nu au avut acces la învățarea unor competențe digitale.

STRATEGIA NAȚIONALĂ DIGITALĂ
Pandemia Covid 19 a accelerat conștientizarea acestor deficiențe privind abilitățile
digitale și folosirea tehnologiei în rândul populației. De aceea, România a adoptat o
strategie pe 6 ani (2021 - 2027) pentru digitalizare în educație cu focus special pe
formarea de competențe digitale ale populației relevante pentru procesul de
transformare digitală a educației precum și realizarea unui ecosistem educațional
digital.
Obiectivul principal este echiparea a până la 82 % a populației cu vârste între 20-34 cu
competențe digitale care să-i pregătească pentru noi profesii pe piața de muncă. Cu
toate acestea, o categorie destul de importantă și vulnerabilă a populației României
încă se luptă cu reconversia profesională după vârsta de 40 de ani.

Din păcate, situația curentă dezvăluie că acele categorii vulnerabile de adulți încă nu
beneficiază de programe de dezvoltare a competențelor digitale din partea guvernului
și doar unele organizații non-profit se ocupă de acest lucru la nivel local prin proiecte
finanțate de Uniunea Europeană. Și aceste programe sunt destul de dificil de organizat
și coordonat deoarece România nu are o statistică clară în ceea ce privește numărul
real de persoane care nu au deloc abilități digitale.